La conferința AIDS 2026 de la Rio de Janeiro, Departamentul de Stat al SUA a proiectat un slide intitulat Current APS Funding Opportunities, menit să arate finanțările disponibile pentru șase state africane: Nigeria, Mozambic, Uganda, Côte d’Ivoire, Malawi și Camerun. Numai că niciuna dintre cele șase țări nu era reprezentată corect. Nigeria, stat cu ieșire la Atlantic, devenise o pată mare, fără ieșire la mare, în Sahara; Mozambic fusese mutat din sud-estul Africii în Cornul Africii; Côte d’Ivoire trecuse de pe coasta vestică pe partea cealaltă a continentului; Uganda și Malawi se aflau aproximativ prin regiunea potrivită, dar aveau forme și frontiere inventate, iar Camerun apărea în legendă fără ca linia sa să ducă la vreo țară. Reuters a analizat imaginea și a identificat un watermark AI care indica folosirea unor instrumente OpenAI. Departamentul de Stat și-a cerut scuze și a explicat că un membru al echipei modificase în grabă slide-ul chiar înaintea prezentării. AI-ul reușise astfel o performanță geografică greu de egalat: să primească șase țări și să nu nimerească niciuna.

De ce poate AI-ul să știe unde este Nigeria și totuși s-o deseneze greșit? Pentru că un generator de imagini nu funcționează implicit ca un program GIS (Geographic Information System), în care Nigeria este un poligon definit prin coordonate, frontiere și vecinătăți exacte. Modelul încearcă să genereze o reprezentare vizuală plauzibilă pentru conceptul „hartă a Africii”, iar aici apar două probleme tehnice diferite. Prima este spatial/topological consistency: trebuie păstrate simultan forma continentului, poziția fiecărei țări, vecinii, litoralul, proporțiile și distanțele relative. A doua este text-image binding: modelul trebuie să lege corect eticheta „NIGERIA” de exact forma și poziția Nigeriei, „MOZAMBIQUE” de alt poligon ș.a.m.d. OpenAI însuși enumeră printre limitele modelelor de imagine problemele de binding și de reprezentare grafică precisă, iar sistemele vizuale pot avea dificultăți cu localizarea spațială exactă. Soluția profesională este, de aceea, să nu ceri AI-ului să „inventeze” harta: geometria trebuie produsă din date GIS/vectoriale verificate, iar AI-ul poate fi folosit ulterior pentru design, stil și explicații.