Context
Dezvoltarea unui model de inteligență artificială începe cu stabilirea arhitecturii sale, adică a modului în care sunt organizate straturile de neuroni artificiali și conexiunile dintre acestea. În interiorul acestei structuri există un număr foarte mare de parametri ajustabili, dintre care cei mai importanți sunt ponderile — weights, în terminologia engleză. Acestea sunt valori numerice care stabilesc influența fiecărei conexiuni asupra rezultatului produs de model. În timpul antrenării, ponderile sunt modificate succesiv, până când rețeaua dobândește capacitatea de a recunoaște tipare, de a anticipa continuări și de a produce răspunsuri. Arhitectura este planul general al construcției, iar ansamblul ponderilor reprezintă configurația numerică pe care modelul o dobândește prin învățare. Până în prezent, industria chineză de inteligență artificială a permis, în comparație cu marile companii americane, un acces internațional relativ larg la ponderile unora dintre modelele sale performante. Modelele cu ponderi deschise dezvoltate de companii chineze au putut fi descărcate, instalate și adaptate de cercetători, companii și programatori din alte state.
Din acest punct de vedere, o parte importantă a ecosistemului AI chinez a avut un caracter mai deschis decât cel american, dominat de modele de vârf accesibile în principal prin servicii online controlate de companiile care le-au creat. Această abordare pare însă să se schimbe. Autoritățile conduse de Ministerul Comerțului din China discută cu mari companii autohtone de AI și semiconductori despre modalități prin care tehnologiile avansate și întreprinderile promițătoare să nu poată fi preluate cu ușurință de investitori occidentali.
În consultările purtate cu firme precum Alibaba, ByteDance și Zhipu sunt analizate atât limitarea transferului în străinătate al unor date esențiale pentru antrenarea modelelor, cât și restricționarea posibilității ca utilizatorii străini să descarce ponderile acestora. Sunt avute în vedere și măsuri care să împiedice achiziționarea de către companii occidentale a unor firme chineze ce dezvoltă tehnologii AI strategice. O altă poartă a revoluției AI începe astfel să se închidă. Statele Unite au introdus mai devreme restricții asupra exportului cipurilor avansate și au creat instrumente juridice pentru controlarea transferului ponderilor nepublice ale celor mai puternice modele. China pare acum pregătită să adopte propria formă de protecție tehnologică. Măsurile discutate la Beijing ar putea avea chiar o arie mai largă, deoarece nu vizează numai modelul finit, ci și datele de antrenare, proprietatea intelectuală și achiziționarea companiilor care dețin aceste tehnologii.
Dacă noile restricții vor fi adoptate, configurațiile numerice dobândite de modelele chinezești prin antrenare ar putea să nu mai circule la fel de liber în comunitățile cu acces deschis. Utilizatorii străini ar putea continua să folosească anumite servicii chinezești de AI, dar fără posibilitatea de a descărca modelul, de a-l instala pe propriile servere sau de a-l modifica independent. În același timp, accesul la tehnologie nu ar mai putea fi obținut la fel de ușor nici prin cumpărarea unor companii chineze promițătoare. China încearcă, așadar, să păstreze în interiorul propriului ecosistem avantajul rezultat din acumularea, selecția și organizarea unor volume uriașe de date, din metodele de antrenare și din parametrii obținuți în urma acestui proces. Este un nou semn de maturizare a pieței AI: modelele nu mai sunt privite doar ca produse comerciale sau proiecte de cercetare, ci ca infrastructuri strategice comparabile cu semiconductorii, energia sau tehnologiile militare avansate.
