Avertismentul CERS: AI-ul de frontieră de la risc „ridicat” la risc „sever”

Pe 25 iunie 2026, Comitetul European pentru Risc Sistemic (CERS) a adoptat, iar pe 7 iulie a publicat oficial, Avertismentul ESRB/2026/3, prin care ridică nivelul de clasificare a riscului cibernetic sistemic asociat modelelor AI de frontieră de la „ridicat" la „sever", cea mai gravă treaptă de alertă folosită de instituție. Motivul reclasificării este evoluția rapidă a capacităților ofensive ale modelelor AI de frontieră. Documentul arată că aceste sisteme sunt deja capabile să descopere singure vulnerabilități în infrastructuri critice, să genereze exploatări funcționale ale acestora și să execute atacuri cibernetice complete, autonom, la o viteză, o scară și un nivel de precizie care depășesc cu mult tot ce se cunoștea până acum.  Acest salt este considerat un veritabil punct de cotitură pentru domeniul securității cibernetice.  ESRB a rezumat principalele concluzii și într-un comunicat publicat odată cu avertismentul. La analiza tehnică ce a stat la baza avertismentului au participat și experți ai Băncii Naționale a României.

CERS a mai atras atenția asupra unui risc structural suplimentar: concentrarea principalilor furnizori de modele AI de frontieră în afara Uniunii Europene, ceea ce expune blocul comunitar unei dependențe strategice și unor riscuri geopolitice greu de gestionat exclusiv prin reglementare internă. În consecință, Banca Centrală Europeană a cerut deja instituțiilor pe care le supraveghează direct să evalueze fără întârziere impactul acestui nou peisaj de amenințări și să elaboreze, până la 31 octombrie 2026, planuri de acțiune concrete.

Autoritățile europene de supraveghere (EBA, ESMA și EIOPA) și-au exprimat sprijinul pentru avertismentul dat de CERS, subliniind că, deși cadrul de reglementare existent, Regulamentul privind reziliența operațională digitală a sectorului financiar ( DORA) și  Actul privind Inteligența Artificială (AI ACT) oferă o bază solidă, viteza și amploarea acestor instrumente ridică totuși motive reale de îngrijorare pentru reziliența operațională a sectorului financiar.

Răspunsul BNR: monitorizare permanentă, fără motive de panică

Precizările BNR de vineri au rolul de a pune avertismentul european în context corect: este un instrument preventiv de politică macroprudențială, care nu anunță producerea unui incident și nu anticipează inevitabilitatea unui blocaj sistemic al sectorului financiar românesc. Banca subliniază că preocuparea pentru aceste riscuri nu este nouă și că monitorizează constant vulnerabilitățile operaționale și cibernetice prin supravegherea instituțiilor de credit și a infrastructurilor pieței financiare, prin analiza incidentelor raportate, misiuni de evaluare, chestionare și analize tematice dedicate digitalizării și utilizării inteligenței artificiale în sectorul bancar.

Instrumentele folosite de BNR includ, distinct, exerciții de testare la stres a sectorului bancar din perspectiva riscului cibernetic și teste avansate de reziliență cibernetică, derulate cu regularitate încă din 2024 de instituțiile de credit sistemice și de infrastructurile pieței financiare, menite să simuleze exact tehnicile folosite de atacatorii avansați. Cel mai recent asemenea exercițiu, precizează banca centrală, nu a evidențiat vulnerabilități operaționale semnificative, iar instituțiile de credit s-au dovedit, în general, pregătite să activeze planurile de continuitate a activității și procedurile de gestionare a crizelor.

De ce readuce AI-ul numerarul în prim-plan

Comunicatul acordă, poate surprinzător, o importanță deosebită numerarului. BNR reamintește că acesta rămâne o componentă esențială a sistemului monetar și că asigurarea accesului populației și al agenților economici la bani cash este o preocupare constantă a instituției, cu un rol important atât pentru participarea la activitatea economică curentă, cât și ca instrument de incluziune financiară, mai ales în zonele cu infrastructură bancară slab dezvoltată. Dincolo de funcționarea normală a economiei, numerarul își poate dovedi utilitatea mai ales în situații de criză, iar intensificarea riscului cibernetic, pe fondul evoluțiilor geopolitice actuale, face ca acest argument să capete o greutate suplimentară. O temă specială dedicată accesului la numerar, publicată de BNR în Raportul asupra stabilității financiare din decembrie 2024, arăta că suma aflată în circulație ajunsese la 120,3 miliarde de lei, cu un grad de disponibilitate de 98%.

BNR ține totuși să nu lase loc de interpretare greșită: numerarul și serviciile financiare digitale trebuie privite ca instrumente complementare, nu ca alternative care se exclud reciproc. Păstrarea unor sume rezonabile în numerar poate sprijini continuitatea plăților esențiale în situații excepționale, dar deținerea unor sume mari în afara sistemului bancar aduce propriile riscuri, de furt, pierdere sau distrugere, cu atât mai puțin justificate cu cât stabilitatea sistemului bancar românesc rămâne un fapt dovedit, iar depozitele eligibile beneficiază de garantarea schemei naționale în limita a 100.000 de euro pentru fiecare deponent, la fiecare bancă.

Analiza prudentă a riscurilor cibernetice, insistă banca centrală, nu trebuie așadar confundată cu un îndemn la retragerea depozitelor sau la renunțarea la serviciile financiare digitale.

Implicații: AI-ul de frontieră intră oficial în categoria riscurilor sistemice

Pentru prima dată, o autoritate europeană de supraveghere financiară clasifică oficial modelele de inteligență artificială de frontieră, în sine, drept sursă de risc sistemic, nu doar ca instrument folosit ocazional de infractori, așa cum a fost tratat de regulă în discursul public de până acum. Modelele AI de frontieră reprezintă o categorie tehnologică ce schimbă structural natura amenințării cibernetice pentru întreaga arhitectură financiară a Uniunii.

Faptul că avertismentul vine la doar câteva luni după ce riscul fusese considerat „ridicat", nu „sever", arată și viteza cu care evoluează evaluarea instituțională a capacităților ofensive ale acestor sisteme, într-un moment în care cadrele de reglementare existente, de la DORA la Actul privind Inteligența Artificială, sunt puse la încercare de ritmul tehnologic care nu mai poate fi anticipat cu ușurință.

Comunicatul BNR nu este doar o reacție la un avertisment european, ci unul dintre primele semnale că băncile centrale încep să trateze AI-ul ca pe un factor care poate influența direct stabilitatea financiară.

Surse: