Robotul umanoid care deține recordul mondial la 100 m, Tiangong Ultra, se orientează spre munca în fabrică

Inginerii săi spun că adevărata cursă abia începe și este reprezentată de transformarea unei mașini de sprint într-un instrument util în lumea reală, toate acestea la două săptămâni după ce TianGong Ultra a parcurs 100 de metri în 8,64 secunde la Jocurile Mondiale ale Roboților Umanizi de la Beijing, cu aproape o secundă mai repede decât recordul uman de 9,58 secunde al lui Usain Bolt (recordul lui Bolt rămâne recordul oficial uman, robotul a concurat într-o categorie separată, cu reguli și condiții complet diferite).

Reuters a relatat, într-un reportaj exclusiv, cum echipa de la X-Humanoid (Centrul de Inovare în Roboți Umanoizi din Beijing) și-a petrecut zilele competiției printre căderi, reparații de urgență și corecții de software pentru ”sportivii” ei robotici. Jack Guo, inginerul principal din spatele Ultra și al omologului său mai mic, Omni, a declarat pentru Reuters că sprintul nu a fost niciodată scopul final. „Urmărim tranziția de la performanță ridicată la fiabilitate și utilizabilitate ridicate", a spus Guo.

Viteza ca Test de Stres

Performanța record a lui Ultra a venit în etape. După ce a cronometrat 9,39 secunde într-o cursă de calificare pe 22 august, și-a îmbunătățit timpul de-a lungul rundelor succesive, schimbând ceea ce Guo a numit „strategii de alergare" și perfecționând startul. A împinge un robot umanoid de 75 de kilograme la peste 17 metri pe secundă expune articulații slabe, erori ale senzorilor și nepotriviri de sincronizare care sunt invizibile în demonstrațiile atente din laborator. Frânarea singură la acea viteză reprezintă o adevărată provocare inginerească.

Associated Press a relatat că mai mulți roboți au ajuns să se lovească de bariera de protecție după trecerea liniei de sosire, iar în cazul unora au apărut chiar scântei, echipele de intervenție fiind nevoite să folosească stingătoare.

De la performanță sportivă la muncă în fabrici și uzine

X-Humanoid, susținută de investitori precum Xiaomi, Baidu și UBTech, testează deja roboți în medii industriale cu risc scăzut. Într-o fabrică de motoare din Beijing, roboții umanoizi mută cutii de 8 până la 12 kilograme, sarcini repetitive și controlate, menite să demonstreze că mașinile pot menține un timp de funcționare fiabil, înainte de a fi utilizate în medii mai solicitante, precum inspecțiile în aer liber sau intervențiile în situații de urgență.

La Jocurile Mondiale de Robotică Humanoidă din 2026 roboții au stabilit și recorduri la 400 de metri, 1.500 de metri și săritura în înălțime. Însă distanța dintre un spectacol și un produs viabil rămâne uriașă. Din perspectiva echipei lui Guo, cu adevărat important acum nu sunt timpii mai buni la sprint, ci mai puține accidente, o supraveghere mai redusă din partea operatorilor și limite de siguranță mai clare privind modul în care aceste mașinării pornesc, virează și se opresc.

Iar aici se termină povestea despre „marele campion”

Titlul cu care am început articolul este o glumă. Dar mecanismul din spatele lui nu este deloc o glumă. În cazul de față, dezamăgirea de a afla că „marele campion" e un robot chinezesc, nu un fost sportiv român sau internațional căzut în dizgrație, e inofensivă, dar același „curiosity gap" e folosit constant și pentru știri mult mai sensibile (sănătate, decese, scandaluri), unde lipsa de context din titlu poate induce în eroare mult mai serios decât o simplă glumă despre un robot la muncă într-o fabrică din China.

Doar că povestea reală este mai interesantă decât titlul. Pentru că Tiangong Ultra nu reprezintă doar un robot care a alergat mai repede decât Usain Bolt. Reprezintă o industrie care încearcă să transforme demonstrațiile spectaculoase în mașini capabile să producă valoare economică în lumea reală.

Roboții umanoizi au început să-și caute un loc de muncă.

 

Surse: