Gestionarea apelurilor recente din PEO ne arată că intervalul dintre închiderea consultării și lansarea efectivă poate fi relativ scurt. La apelul „O șansă în plus prin învățământul profesional și tehnic”, consultarea s-a încheiat la 15 aprilie 2025, iar depunerea a început la 30 aprilie. În cazul intervenției destinate copiilor și tinerilor cu cerințe educaționale speciale, consultarea s-a încheiat la 11 noiembrie 2024, iar MySMIS s-a deschis la 29 noiembrie. Prin urmare, o lansare în a doua parte a lunii septembrie 2026 este posibilă dacă se păstrează practica (buna, de altfel) din ultima vreme, dar aceasta rămâne deocamdată doar o estimare: MIPE nu a anunțat data oficială.

Un apel care finanțează două nevoi educaționale foarte diferite

„Școli pentru viitor” este un apel deosebit prin faptul că include in acelasi obiectiv două tipuri de intervenție care pot urmaresc actiuni și grupuri-țintă foarte diferite: programele de literație și alfabetizare funcțională, pe de o parte, și programele de performanță și excelență STEAM, pe de alta. Preocuparea pentru elevii cu mari performante pare o noutate bine Venita pentru interventiile tip FSE din Romania.

Ghidul permite trei configurații: proiecte concentrate pe alfabetizare funcțională, proiecte concentrate pe performanță și excelență STEAM și proiecte care combină cele două componente. Această flexibilitate este una dintre calitățile apelului. Problema este că diferențierea se oprește aici: cele trei modele intră în aceeași plajă financiară și sunt evaluate în esență prin aceeași arhitectură a grilei.

Or, un program amplu destinat dezvoltării competențelor de bază și un program intensiv de pregătire STEAM nu produc rezultate prin aceeași logică. Primul poate urmări în mod legitim o acoperire cât mai mare. Al doilea presupune, de regulă, selecție, mentorat, activități de profunzime, acces la echipamente specializate și, pentru elevii ajunși la un nivel ridicat, participare la competiții naționale și internaționale.

Aici se află principala problemă de construcție a apelului: ghidul recunoaște două tipuri de intervenție, dar grila nu diferențiază suficient modul în care ar trebui măsurată calitatea lor.

„Alfabetizare funcțională” nu înseamnă doar educație remedială

La prima lectură, denumirea poate crea impresia că finanțarea se adresează în principal elevilor cu dificultăți de învățare. Documentele pe care se bazează intervenția permit însă o interpretare mult mai largă.

Definiția alfabetizării funcționale nu se rezumă la recuperarea unor decalaje. Ea include capacitatea unei persoane de a utiliza informația, de a raționa, de a lua decizii autonome și de a-și dezvolta potențialul. Documentele Ministerului Educației referitoare la mecanismul de intervenție în alfabetizare funcțională includ, de altfel, și dezvoltarea competențelor pentru performanță, iar ghidul „Școli pentru viitor” prevede atât activități remediale, cât și activități de pregătire și aprofundare.

Această precizare este importantă pentru școlile cu elevi performanți. Componenta de alfabetizare funcțională poate fi construită și la un nivel avansat: înțelegerea și evaluarea critică a informației, argumentare, raționament matematic și științific, evaluarea surselor, utilizarea responsabilă a informației din mediul digital sau dezvoltarea competențelor necesare pentru folosirea și evaluarea critică a instrumentelor bazate pe inteligență artificială.

Ghidul ar câștiga însă în claritate dacă această interpretare ar fi formulată explicit. Altfel, există riscul ca solicitanții să trateze alfabetizarea funcțională aproape exclusiv ca intervenție remedială, deși cadrul programului permite o abordare mai largă.

Problema celor 400 de elevi nu este doar numărul

Proiectele trebuie să includă minimum 400 de elevi, iar grila acordă punctaj suplimentar pentru creșterea dimensiunii grupului-țintă, până la un maximum de 5 puncte pentru proiectele care depășesc 512 participanți.

Pentru programele cu intervenții largi, un asemenea mecanism este ușor de înțeles: finanțarea publică trebuie să ajungă la un număr relevant de beneficiari. În cazul excelenței STEAM apare însă o problemă diferită. Calitatea unei asemenea intervenții nu poate fi evaluată numai prin numărul persoanelor incluse, pentru că activitățile pot avea intensități foarte diferite.

Un elev care participă la câteva activități introductive și unul care beneficiază timp de un an de pregătire, mentorat, acces la laborator și participare la competiții apar, din perspectiva indicatorului de participare, în aceeași statistică. Din perspectiva rezultatului educațional, intervențiile nu sunt însă comparabile.

De aceea, întrebarea relevantă pentru consultarea publică nu este dacă 400 sau 512 elevi reprezintă în sine prea mult. Întrebarea este dacă dimensiunea grupului-țintă trebuie să aibă aceeași greutate în evaluarea unui proiect de alfabetizare cu acoperire largă și a unui proiect intensiv de excelență STEAM.

Problema nu este doar teoretică. Evaluările independente comandate de MIPE pentru intervențiile POCU au atras atenția asupra modului de stabilire a indicatorilor și a țintelor, iar evaluarea ex-post pentru Comisia Europeana a FSE 2014–2020 concluzionează că indicatorii au fost, în numeroase cazuri, excesiv de cantitativi și au surprins insuficient calitatea intervențiilor.

România are deja performanță STEAM. Grila o recunoaște prea puțin

Necesitatea acestei diferențieri se vede foarte bine în robotică. România nu pornește de la zero, ci are deja școli și echipe care au demonstrat capacitatea de a ajunge la cel mai înalt nivel internațional.

La FIRST Championship 2026 de la Houston, Velocity din Brăila, echipa Colegiului Național „Gheorghe Munteanu Murgoci”, a făcut parte din alianța campioană mondială, iar Heart of RoBots din Buzău, de la Colegiul Național „B.P. Hasdeu”, din alianța finalistă. În bilanțul participării românești, Quantum Robotics din București și AiCitizens din Focșani au completat rezultatele excepționale obținute de echipele din România.

Asemenea rezultate sunt relevante nu doar ca motive de prestigiu. Ele demonstrează existența unor colective de profesori, mentori și elevi capabile să transforme resursele educaționale în performanță măsurabilă.

Ghidul punctează experiența solicitantului și rezultatele unor operațiuni anterioare, dar nu introduce un criteriu distinct pentru capacitatea demonstrată de a produce performanță în domeniul STEAM.

Aici cred că documentul poate fi îmbunătățit.

Nu este necesar un criteriu construit exclusiv în jurul medaliilor internaționale, care ar putea favoriza excesiv școlile deja consacrate. Ar fi însă justificată introducerea, pentru proiectele care aleg componenta de excelență STEAM, a unui criteriu care să evalueze capacitatea demonstrată a solicitantului sau a parteneriatului: rezultate ale elevilor, participări la competiții relevante, existența unor echipe și programe funcționale, continuitatea activităților, experiența mentorilor și capacitatea de a conduce elevii către niveluri superioare de performanță.

În acest moment apare o asimetrie greu de ignorat: creșterea numărului de participanți primește un stimulent explicit în grilă, în timp ce performanța STEAM deja demonstrată nu beneficiază de o recunoaștere la fel de clară.

Cheltuielile eligibile arată că apelul poate finanța performanța reală

Din perspectiva activităților, ghidul conține elemente importante pentru proiectele serioase de excelență. Sunt prevăzute cheltuieli asociate participării elevilor la competiții, olimpiade și concursuri de inovare naționale și internaționale, inclusiv transportul, cazarea și taxele de participare, precum și deplasarea profesorilor însoțitori și a mentorilor.

Sunt avute în vedere și echipamente și resurse necesare activităților STEAM: kituri de robotică, imprimante 3D, senzori, componente electronice, tehnologii și aplicații software specializate.

Este un aspect important. Una dintre problemele recurente ale echipelor performante este finanțarea perioadei de dinaintea succesului. După câștigarea unui titlu important, sponsorii și autoritățile sunt mai ușor de mobilizat. Mult mai dificilă este finanțarea unei echipe înainte să devină cunoscută.

Cazul AiCitizens este relevant. Pentru participarea la Campionatul Mondial FIRST de la Houston din 2024, Consiliul Județean Vrancea și Primăria Focșani au alocat împreună 230.000 de lei pentru componente și deplasarea elevilor și profesorilor, iar înaintea ediției din 2026 echipa făcea din nou apel la comunitate și sponsori pentru a putea participa.

Un program public poate acoperi tocmai această verigă lipsă: nu numai premierea performanței deja obținute, ci finanțarea procesului prin care o echipă cu potențial poate ajunge la performanță.

După SmartLab, problema nu mai este întotdeauna achiziția

Există însă încă o întrebare importantă pentru proiectele STEAM: cum se leagă noul apel de investițiile deja realizate prin PNRR, FEDR și alte programe?

În ultimii ani, în școli au intrat laboratoare digitale, echipamente, imprimante 3D, kituri educaționale și alte resurse tehnologice. Următoarea etapă nu ar trebui să însemne automat o nouă rundă de achiziții.

Pentru multe unități de învățământ, problema începe să fie alta: echipamentele trebuie instalate și configurate corect, actualizate, integrate în activitatea didactică, utilizate de profesori care au competențele necesare și puse permanent la dispoziția elevilor. Uneori sunt necesare licențe, consumabile, componente, mentenanță sau intervenții tehnice pentru ca o investiție existentă să poată fi utilizată efectiv.

Din acest motiv, ghidul ar trebui să clarifice mai bine, în limitele regulilor de eligibilitate aplicabile FSE+, în ce măsură proiectele pot finanța resursele și serviciile complementare necesare utilizării infrastructurii STEAM deja existente.

Aceasta ar crea exact complementaritatea pe care programele europene ar trebui să o urmărească: investițiile realizate anterior în infrastructură să fie continuate prin finanțarea competențelor, a resursei umane și a activităților educaționale care dau utilitate acestei infrastructuri.

Altfel spus, problema următorilor ani s-ar putea să nu mai fie în toate școlile „avem sau nu avem un laborator?”, ci „câte ore este folosit, de câți elevi, pentru ce activități și cu ce rezultate?”

Ce ar merita modificat în urma consultării

„Școli pentru viitor” are avantajul rar de a pune în aceeași finanțare două obiective importante: dezvoltarea competențelor unui număr mare de elevi și susținerea performanței de vârf.

Tocmai această ambiție face însă necesară o diferențiere mai bună.

Un proiect de alfabetizare funcțională cu sute de beneficiari și un proiect intensiv de excelență STEAM pot fi la fel de valoroase, dar nu trebuie obligate să demonstreze valoarea prin aceleași criterii. Pentru primul, acoperirea și progresul unui grup numeros pot fi esențiale. Pentru al doilea, intensitatea pregătirii, calitatea mentoratului, nivelul tehnic al activităților și rezultatele obținute trebuie să cântărească mai mult.

De aceea, în forma finală a ghidului ar fi utile criterii de evaluare adaptate tipului de intervenție, o definire mai clară a alfabetizării funcționale la nivel avansat, o mai bună corelare între dimensiunea grupului-țintă și intensitatea activităților, recunoașterea capacității demonstrate în domeniul excelenței STEAM și reguli mai clare privind complementaritatea cu infrastructura deja finanțată.

Aceasta nu presupune schimbarea obiectivelor apelului. Dimpotrivă. Ar însemna ca mecanismul de evaluare să reflecte mai bine chiar cele două obiective pe care apelul și le asumă: acces cât mai larg la competențe și dezvoltarea performanței.

Observațiile asupra Ghidului solicitantului „Școli pentru viitor” pot fi transmise până la 8 septembrie 2026, la adresa indicată de MIPE pentru consultarea Programului Educație și Ocupare.

Așteptăm și întrebările, observațiile și experiențele dumneavoastră în secțiunea de comentarii sau la aidapted.ro@gmail.com. Pentru cei care pregătesc efectiv proiecte în școli, inspectorate sau organizații partenere, experiența din teren poate arăta cel mai bine unde ghidul funcționează și unde mai are nevoie de clarificări.