Ce a decis instanța din München

Tribunalul Regional din München a constatat că Suno nu avea dreptul să proceseze fără autorizație muzica reprezentată de GEMA, agenția germană de licențiere care administrează drepturile a peste 95.000 de compozitori și aproximativ două milioane de titulari de drepturi la nivel mondial. Cazul s-a axat pe șase compoziții protejate, printre care se numără „Rasputin" al trupei Boney M. și „Forever Young" al formației Alphaville, pe care instanța le-a considerat copiate și memorate în procesul de antrenare al modelului. Verdictul interzice patru categorii distincte de acte: reproducerea pentru antrenare (chiar dacă a avut loc pe teritoriul Statelor Unite);  memorarea operelor în interiorul modelului; punerea la dispoziția publicului a instrumentului și generarea de rezultate care reproduc operele originale. În urma deciziei, Suno, este obligată să dezvăluie veniturile obținute, pas necesar pentru cuantificarea ulterioară a daunelor.

Un element important remarcat de juriști este asumarea de către instanța germană a jurisdicției asupra unor acte de antrenare petrecute integral pe teritoriul american, o extindere teritorială care, dacă va fi confirmată în apel, ar însemna că orice companie de AI ale cărei produse ajung la utilizatori din Uniunea Europeană poate fi trasă la răspundere conform legislației europene, indiferent de locul unde a fost efectiv antrenat modelul. Hotărârea continuă un raționament pe care aceeași cameră îl conturase deja în noiembrie 2025, când a decis într-un caz similar că ChatGPT a încălcat drepturile de autor prin reproducerea versurilor unor cântece germane.

Decizia nu este definitivă, Suno anunțând că intenționează să atace hotărârea la Curtea de Apel din München, unde disputa se va concentra probabil pe extinderea teritorială a jurisdicției, pe standardul folosit pentru a stabili ce înseamnă "memorare" a unei opere protejate și pe cele 176 de prompturi folosite ca probă, potrivit analizei publicate de firma Reed Smith. Tobias Holzmüller, directorul general al GEMA, a numit însă verdictul „o hotărâre de însemnătate globală", declarând, potrivit relatării Deadline, că instanța „a arătat clar astăzi că modelele de inteligență artificială construite pe furtul proprietății intelectuale nu se bucură de protecție legală".

Cum a ajuns Suno în boxa acuzaților

Litigiul își are originea într-o acțiune depusă de GEMA la Tribunalul din München încă din ianuarie 2025, prin care agenția germană susținea că Suno, companie cu sediul în Cambridge, Massachusetts, și-a antrenat modelele pe muzică protejată fără a obține licențe sau a compensa autorii. Argumentul central al acuzării a fost, potrivit relatărilor din sala de judecată, unul greu de contestat: introducând în platformă versuri, titluri și indicații de stil, avocații GEMA au reușit să obțină de la Suno piese ale căror melodii și armonii semănau, în cuvintele instanței, „prea mult și prea specific pentru a fi întâmplătoare" cu compoziții precum „Daddy Cool", „Mambo No. 5" sau „Cheri Cheri Lady".

Miza financiară a disputei nu e deloc neglijabilă: Suno a fost evaluată la 5,4 miliarde de dolari în urma unei runde de finanțare încheiate în iunie, iar potrivit unor investigații jurnalistice anterioare, compania și-ar fi antrenat modelele pe un catalog de peste două milioane de piese preluate de pe internet. Compania nu se confruntă doar cu presiune juridică din Germania. Peste 1.800 de artiști susțin, în Statele Unite, acțiuni colective similare împotriva Suno și a platformei concurente Udio, unde o instanță americană analizează în prezent dacă Suno ar trebui să plătească daune de până la 9,1 miliarde de dolari pentru peste 61.000 de melodii identificate ca fiind copiate. Udio a ajuns deja, anul trecut, la o înțelegere cu Universal Music Group și Warner Music Group, iar Suno a semnat, la rândul ei, un acord separat doar cu Warner Music Group, singura casă mare de discuri care, până acum, a acceptat să licențieze platforma.

Schimbarea de politică a Suno

Postarea de blog semnată de directorul general Mikey Shulman, intitulată sugestiv „How We're Building the Future of Music Responsibly"(Cum construim viitorul muzicii în mod responsabil), a apărut la mai puțin de o săptămână de la verdictul din München și anunță o serie de măsuri menite să limiteze exact tipul de abuz pe care GEMA l-a documentat în instanță. Compania va introduce în curând o nouă politică de descărcări, concepută explicit pentru a face mai dificilă distribuirea în masă a pieselor generate pe platformele de streaming, va lansa în săptămânile următoare tehnologie de filigranare și amprentare audio, și va implementa instrumente de transparență aliniate standardelor emergente din industrie, astfel încât piesele generate prin AI să poată fi identificate și pe platforme terțe. Suno a devenit, totodată, prima companie de profil care integrează Sentinel, serviciul de detectare a drepturilor de autor dezvoltat de Musixmatch.

Robert Kyncl, directorul general al Warner Music Group, a reafirmat săptămâna aceasta că se așteaptă ca Suno să treacă integral la un model licențiat mai târziu în cursul anului. Mișcarea vine, însă, într-un moment în care volumul conținutului generat prin AI a atins un prag pe care industria muzicală îl semnalase de mult timp ca fiind critic. Potrivit unui anunț oficial al platformei de streaming pariziene Deezer, piesele generate integral prin inteligență artificială au depășit, pentru prima dată în iunie, jumătate din totalul încărcărilor zilnice noi pe platformă, o creștere abruptă față de cele 44% înregistrate în aprilie, cu o medie de aproximativ 90.000 de piese AI încărcate zilnic. Deși domină fluxul de încărcări, aceste piese reprezintă în continuare doar 1-3% din ascultările efective, parțial pentru că Deezer exclude conținutul AI detectat din recomandările algoritmice și din playlisturile editoriale, iar datele interne ale companiei arată că până la 85% dintre ascultările înregistrate pentru piesele generate prin AI proveneau, de fapt, din conturi bot frauduloase.

Viitorul muzicii generate prin AI

Decizia de la München nu este un incident izolat, ci parte a unui val tot mai amplu de litigii care pun sub semnul întrebării premisa pe care s-au construit majoritatea platformelor de AI generativ până acum. Metoda de lucru presupunea că datele de antrenare pot fi colectate liber, urmând ca eventualele probleme legale să fie rezolvate ulterior, prin negocieri sau înțelegeri. Faptul că o instanță europeană și-a asumat jurisdicție asupra unor acte petrecute pe teritoriul american schimbă fundamental calculul de risc pentru orice companie de AI care servește utilizatori din Uniunea Europeană. Dacă apelul confirmă raționamentul din prima instanță, iar GEMA obține interdicția la nivel european pe care a anunțat că o va cere până la soluționarea disputei, presiunea asupra platformelor rămase fără licențe de a negocia acorduri comerciale cu titularii de drepturi înainte de a exploata cataloage protejate va crește semnificativ, transformând licențierea dintr-o opțiune strategică într-o condiție de supraviețuire pe piața europeană.

Surse